SONETOTERAPIE 120
-text și interpretarea autorului-

ZEI FALICI 

 

 

Mândrii zei falici odrăslesc în mine.

Aprind pojarul orgilor celeste,

Pătrund în taina grotelor, pe creste,

De unde-ncep uitările de sine.

 

Gol am intrat în templele agreste,

Am despuiat un nimb, fără ruşine

Şi-n frământarea semnelor divine

Am pus tot chinul crezului că este.

 

O încântare-n fibre. Nu mă-nfrânge

Răscoala clipei care a trecut.

Golesc paharul robului ce plânge

 

Când în stăpân de țărm s-a prefăcut.

Preafericită patima din sânge,

Iubesc sămânţa care m-a născut.