SONETOTERAPIE 123
-text și interpretarea autorului-

  SALCIE PLECATĂ

 

  Sunt între oameni salcie plecată,

Trunchi fără vlagă aşteptând tăierea.

S-a prefăcut în fiere acră mierea

Şi în ocară vorba măsurată.

 

Poverile mi-au biruit puterea,

Prea multe valuri m-au supus deodată.

Nădejdea e-n uitare preschimbată

Şi-n vifor slut se pierde adierea.

 

O clipă doar de-aş întrerupe gândul

Acestor spaime ce te fac să cazi,

Ca să mai dau o şansă pentru blândul

 

Zefir pornit în taină printre brazi,

Aş zăbovi senin să-mi vină rândul,

  Mi-aş aminti de mine, cel de azi.