PRIVIRE ȘERPUITĂ

PRIVIRE ȘERPUITĂ

 

Privire şerpuită, temătoare,
Recondensări firave de speranţă,
Zvâcnire fadă, surdă, de romanţă,
Acelaşi rost retras din întrebare,

Monosilabe fără importanţă,
Coclită şansă de-a stârni hotare,
Dezgust în carne, crudă nemişcare,
Un zâmbet stins, stupidă relevanţă,

Pornirile-n eter prea des blocate.
Aşa apar. Nici nu cunosc alt ţel
Şi voi rămâne-n timpuri separate

Cu-acelaşi trup şi cu acelaşi zel,
Oricât ar trece vremea peste toate,

Precum celeste corpuri sunt la fel.