3

PAINGUL ORB
așa se numește cartea mea care va apare în curând. Despre mine și PAINGUL ORB vă voi vorbi în mai multe episoade

  1. „Destul ar fi să cred în mine-o clipă”

Am făcut un calcul după parcursul acela de o energie peste limite care mă cuprinsese, după cele șapte volume de sonete scoase în șapte ani consecutivi, aproape fără a mai trage aer în piept: se adunaseră aproape 1000 de sonete, ceea ce însemna că scrisesem 1 sonet la 2 zile și jumătate, fără weekend-uri și vacanțe prelungite. În ultima pare a acestei perioade am mai realizat ceva important: că sunt singurul poet român care poate să mai urce o treaptă, ridicînd poezia la rang de spectacol. A rămâne în varianta bălmăjirii inestetice de pe o foaie de hârtie n-am fost de acord niciodată. Încă din școala generală profesorul mă punea să recit în fața clasei materialul literar, versuri sau proză, ce urma să fie studiat în clasă. Ca să stai cu nasul în hârtie, fără să-ți poți privi spectatorii/cititori în ochi era ceva de o banalitate și ineficiență insuportabilă. În acel moment a început o altă sarabandă, aceea a construirii unui spectacol de poezie, din sonetele mele. Spectacol de o oră, cu idee, cu mișcare, cu implicarea spectatorilor, cu tot materialul reținut în minte și nu citit. Adică ceea ce se numește PERFORMANCE POETRY, concept rar pe la noi și chiar la nivel planetar.

Am reușit, am creat altceva decât banalele lansări de carte cu nelipsita masă de prezidiu, câțiva vorbitori care rostesc cuvinte neapărat laudative despre carte, în lipsa materialului cărții? Cum adică – m-am întrebat eu după ce am asistat la zeci de lansări – cum adică lansarea unei cărți în lipsa cărții, doar cu vorbele despre carte? Trebuia să se întâmple ceva, să fie altceva. Dacă am reușit o pot spune doar spectatorii, iar ei nu au întârziat să se rostească.

Va urma

Dar aveți răbdare, vine cartea cea mai tare!

Cu drag

Adrian Munteanu

OLYMPUS DIGITAL CAMERA