SONETOTERAPIE 87
– text și interpretarea autorului

CITESC ÎN MINE 

Citesc în mine cum citesc o carte.
Aprind lămpaşe-n bolgii-adânci de lene,
Simt patima ce mi-a pătruns în vene,
Săpând poteci de-mpotriviri deşarte.

Cu râvnă smulg orgolii de sub gene
Şi-ntrezăresc printre poieni, departe,

Ostrov ferind pârâul ce împarte
Tăceri târzii, cu vaporoase trene.

Veghindu-mi pasul fără contenire,
Mă lupt să-nchid sluţenia-n lăcaş
Şi gheara spaimei mute din privire.

Strunind un arc de ne-nfricat ostaş,
M-arunc în lama clipei cu uimire,

Copil plăpând, strânsoare de ocnaş.

 
(„Tăcerea clipei, Sonete 1, Arania, 2005)