ASCUNDE-MĂ, IUBITO!

  ASCUNDE-MĂ, IUBITO !

 Ascundemă, iubito, de privirea
Lunatecilor greieri din răstoace,
Alungă pui de mierle din găoace
Şi lasă-mă să-ţi răstignesc iubirea.

În trupul tău tăcerea grea se coace
C
ând smulgi avid din pieptul meu rostirea.
M-afund în cuibul rodnic şi uimirea
Sălbatic vrea cu mine să se joace.

Strivesc sămânţa coapselor virgine
Şi geana muşcă sânul pârguit.
Pătrund adânc, năvalnic… şi mi-e bine!!!

Tot cerul cade-n iarbă istovit.
 Un şarpe magic s-a-nălţat din mine,

 Ofranda serii fără de sfârşit.